joi, 14 iunie 2012

Consolare

Încă puţin. Încă câteva minute şi totul se va termina, exact cum am plănuit. Doar să nu ratez în ultimul moment şi să arăt ca un fraier care habar n-are pe ce lume trăieşte. Totul va ieşi bine. Trebuie să iasă bine!

Cu aceste gânduri învârtindu-i-se prin minte, Kano se îndreptă spre grupul din faţa lui. Chipul îi trada o uşoara nervozitate, iar buza îi tremura. Încercă să mascheze aceste reacţii cu ajutorul vântului care bătea puternic şi îi dădea părul şaten pe faţă. Nu era sigur că reuşeste, dar nimeni nu îi acorda atenţie, aşa că era mulţumit. Era vital pentru el, în acel moment, ca nimeni să nu îl observe.

Mai avea câţiva paşi până la băieţii care râdeau şi vorbeau când aceştia hotărâră să plece. Kano se opri brusc şi privi cu amăraciune spre ei. Acum tot planul lui era ruinat. Poate e mai bine aşa. Sunt un idiot! De ce mi-am imaginat că asta va ieşi bine? Dacă reuşeam să vorbesc cu el, aş fi ajuns in cel mai aproiat coş de gunoi şi asta dacă aveam noroc.

Se consolă cu aceste gânduri şi se îndreptă spre ieşirea şcolii. Cursurile nu se terminaseră încă, dar ăsta era ultimul lucru de care îi pasa acum. Avea un gust amar fix în creier şi vroia doar să ajungă acasă şi poate, doar poate, să îşi facă un alt plan. Unul care să funcţioneze indiferent de obstacole.

Un gardian îl observă şi strigă după el. Kano îşi întoarse plictisit privirea şi flutură mâna prin aer. Cheia era să îi ignori, altfel nu aveai nicio şansă să ieşi din şcoala înainte de terminarea orelor. Trase aer adânc în piept când se văzu afară şi zâmbi oarecum satisfăcut.

– Kano! auzi o voce în urma lui. Ştia cine e, aşa că nu se întoarse. Oricum Yoru va ajunge în câteva secunde lângă el şi vor merge împreună până la un bar sau acasa. Depindea întotdeauna de dispoziţia lor.

– Acasă? întrebă Kano plictisit.
– Da. Nici eu nu am chef.

Puţinii paşi pe care îi aveau de parcurs i-au făcut în linişte. Nu era ceva neobişnuit pentru cei doi şi chiar le făcea plăcere. Aveau momente în care vorbeau despre tot ce se putea, dar drumul spre casă era întotdeauna liniştit.

Amândoi locuiau în acelaşi bloc şi de obicei începeau să vorbească cănd intrau sub acoperişul acestuia. Ca şi cum clădirea i-ar proteja de nişte urechi mult prea răspândite. Desigur că era doar o obişnuinţă şi nu teama de a fi auziţi de cineva.

– Sunt singur acasă, zise Kano odată ajunşi în scara blocului.
– Când se întorc?
– Mâine.

Răspunsul îl satisfăcu pe Yoru, prietenul lui din copilărie, care zâmbi larg şi cu subînţeles.

Kano scoase cheile din buzunarul hainei şi deschise încet uşa, trăgând puţin de timp doar pentru a-l vede pe Yoru nerăbdător. În momentul în care uşa fusese deschisa, Yoru îl împinse pe prietenul său în casă şi închise uşa pe care îl rezemă apoi. Îl privi în ochi plimbându-şi degetele prin părul lui des şi şaten, apoi îi prinse buzele într-un sărut violent, muşcându-i uşor buza, dar întrerupse mult prea repede sărutul şi se îndreptă spre camera lui Kano. Pornise calculatorul şi conectă Interentul aşezându-se cât mai comod pe scaun.

Knao îl privi plictisit în timp ce se aşeză pe pat şi se întinse cu mâinile sub cap. Închise ochii, dar numai pentru câteva secunde.

– Spune-mi ce s-a întâmplat acum cât am chef să te ascult, zise Yoru glumind.

Kano oftă şi se îndreptă spre Yoru care stătea cu spatele la el şi părea că joacă ceva.
– Am vrut să vorbesc cu el.
– Cu Zane?
– Da...
– Şi? Nu ai vorbit cu el?
– Nu.
– De ce? Nu mă face să întreb aşa! adăugă nemulţumit.
– Pentru că nu ştiu cine din grupul lui de prieteni a avut minunata idee de a pleca cu toţii înainte să ajung eu la ei, explica Kano dintr-o răsuflare, ridicandu-se puţin de pe pat, în timp ce Yoru butona telefonul.
– Aha... Şi acum eşti suparat...

Terminând de butonat, Yoru se întoarse spre Kano.
– Vrei să facem sex?

Kano ridică capul şi privi spre prietenul său zâmbind.
– Ţi-a luat ceva timp până să întrebi.

Când şatenul a terminat ce avea de spus, Yoru era la jumătatea drumului spre pat. Kano se lăsă pe spate în aşternuturile moi, pregătit pentru a simţi buzele brunetului. Aşa cum se aştepta, acestea nu au întârziat să apară.

Yoru nu pierdea niciodată timpul şi acum nu părea să facă nicio excepţie. Mâna lui se îndreptă repede spre pantalonii şatenului deschizând cu uşurinţă cureaua. De fiecare dată Kano era surprins de rapiditatea lui de a-l dezbrăca. Nu înţelegea cum putea să se mişte atât de repede într-un timp atât de scurt.

Buzele lui se plimbau pe gâtul şatenului făcându-l să tremure de dorinţă. Kano prinse de bluza lui Yoru şi strânse cu putere în momentul în care un deget al brunetului alunecase fără nicun fel de avertisment înăuntrul lui.

Gemu uşor, iar Yoru îşi desprinse buzele de pielea lui pentru a-i putea vedea chipul excitat. Zâmbi îniante de a-i prinde buzele într-un nou sărut.

Kano era descurajat în faţa lui, fiind incapabil să se opună atingerilor lui sau oricărei idei trăznite pe care ar avea-o. Poate era doar o formă de consolare, poate îi permitea toate astea din cauză că nu putea să le primească de la Zane, băiatul de care era îndrăgostit încă de la terminarea claselor gimnaziale.

Nu putea să fie prea atent în astfel de momente, reuşea să nu mai realizeze ce se întâmplă doar gândindu-se la Zane. Întotdeauna se gândea la Zane.

Se dezmeticea abia când erau amândoi complet dezbrăcaţi. Poate că şi datorită pasivităţii lui avea impresia că Yoru se mişcă foarte repede. Primul aspect pe care îl observa când îşi revenea din visare, era pieptul gol al brunetului, coborând apoi privirea spre penisul erect al acestuia şi observând că şi el e la fel de excitat.

Brunetul îşi apropie chipul de al lui şi îi linse încet urechea ştiind că asta îi dă fiori. Lui Yoru îi plăcea să facă sex cu Kano, să îl posede, dar şi cu oricine altcineva. Adora să simtă un alt bărbat sub el tremurând de plăcere şi cerând mai mult, pe când femeile nu îi puteau provoca o erecţie ca lumea. Trebuia să îşi puna imaginaţia în mişcare ca să obţină o erecţie în prejma unei femei.

Îl întoarse pe Kano cu faţa spre aşternuturi şi îşi trecu mâinile peste şoldurile lui. Îl pătrunse uşor fără să folosească vreun lubrifiant, nu îi placeau. Le considera la fel de incomode ca şi prezervativele.

Şatenul gemu lung simţindu-l pe Yoru în el.
– Miş-că-te! ceru Kano printre gemete. Rep-ede! adăugă apoi cu aceeaşi voce sugrumată de dorinţă.

Yoru începu să se mişte violent în interiorul lui neaşteptând alte invitaţii. Era mult prea excitat şi ştia că ar trebui să se grăbească ceva mai mult decât de obicei.

Îşi intensifică mişcările lovindu-se şi depărtându-se rapid de pielea lui Kano. Continuând aşa, nu mai dura mult până să ejaculeze amândoi. Îi cuprinse talia cu ambele mâini şi continuă ritmul alert pe care îl începuse. Simţea în aer punctul culminat şi îl auzi pe Kano gemând prelung, pătând acum aşternuturile cu lichidul albicios care curgea din organul lui sexual. Geamătul şatenului era ca un fel de stimul, astfel Yoru se eliberă înăuntrul lui.

Încercând să respire normal, cei doi se prăbuşiră pe pat, iar Kano se cuibări în braţele lui Yoru. Nu peste mult timp îi va fi frig din cauza transpiraţiei, aşa că era bucuros că brunetul rămâne întotdeauna lângă el, strângându-l în braţe fără să spună un singur cuvânt.

Închise ochii, deşi nu avea nicio şansă să adoarmă, simţind aroma actului sexual în aer, dar şi parfumul lui Yoru.

Doar un sfert de oră au stat aşa îmbrăţişaţi înainte să se audă soneria.
_____________________
A/N: one shot. Scrisesem de mult one shotul ăsta, dar nu prea ştiu de ce nu l-am postat. Oricum, am corectat câte ceva pe acolo şi i-am pus un titlu şi am hotărât să fac asta. Nu e prea bun, dar bănuiesc că e oarecum în regulă. ^^

2 comentarii:

  1. Avea un gust amar fix în creier - mie asta imi suna putin...ciudat. Ramasese cu un gust amar imi pare mai degraba la locul sau. ^^" In rest, fierbinte de tot! =.= chiar daca nu continui one-shot-ul acesta, ce ai scris e suficient cat sa lase imaginatia cititorului sa zburde vesela ~ plina de yaoi! *-*
    you're writing keeps getting better, the detailing also.
    kisses&hugs! :*:*:* >:D<

    RăspundețiȘtergere
  2. Merci mult, Xaara! >:D< :*:*:*:

    Well, I don't really know what's with that expression :)), but I let it there. I corrected some typos and some expression that really didn't sound okay, but that... dunno. :)) As for the continuing of this shot, there might be smth. xD

    Tnx, wuvs and hugs! >:D< :*:*:*

    RăspundețiȘtergere